Țara lor

Prima grijă a ministrului interimar la justție Lucian Bode a fost să anuleze procedura de selecție pentru funcția de procuror șef a DIICOT, structura care anchetează crima organizată din țara asta.

Prima a fost, abia a doua fiind angajamentul că avizează personal programul de mituire a primarilor, PNDL 3, redenumit pompos „Anghel Saligny”. Asta îmi demonstrează teoria că Stelian Ion trebuia să plece pentru a nu deranja mafia instituționalizată care guvernează în acest moment România.

Țara asta nu e condusă de un premier, nu e condusă de Parlament, nu e condusă de președinte. Țara asta e condusă de o mână de sforari cu epoleți. Îi regăsim în mai toate ministerele cheie, au funcții incerte, apar din neant, nu au o fișă a postului. Se ocupă, în general de securitatea instituțiilor, au referințe absconse și se ocupă cu răspândirea de zvonuri, sau „semnale” cum spunea azi Stelian Ion.

Uneori, sunt numiți pe funcții importante, peste capul șefului ales sau numit al instituției, cu explicația penibilă că este „omul SRI, SIE, SPP, DIPI, DGIA”. La auzul acestei formule magice, șeful instituției tace ca o lebădă, își bagă capul în nisip, alteori direct în fund și ridică din umeri. Este „omul serviciilor” este explicația universală care nu are nevoie de altă motivare. Toți tac și pleacă fruntea în pământ.

Acești trepăduși care răspândesc frica în costumele lor caraghioase de firmă au la rândul lor niște șefi. Care și-au împărțit piața din România. Unii se ocupă de energie, alții de medicamente, alții de aparatură medicală, alcool, cherestea, țigări, combustibil, agricultură, transporturi, droguri, construcții, informatizare etc.

Evident, totul legal, deoarece aceste structuri de forță secrete au posibilitatea legală de de desfășura activități economice. Le-a permis Adrian Năstase, prin ordonanță de urgență, în 2002. Așa au apărut firmele sub acoperire controlate de instituțiile secrete ale statului. Firme care distorsionează piața liberă și care nu sunt controlate de nimeni. Nimeni nu știe unde se duce profitul acestor societăți, pe nimeni nu interesează.

Scăpate de sub control, aceste structuri se apără natural. Orice reclamație sau plângere trebuie înăbușită din fașă și pentru asta ai nevoie de un procuror șef obedient sau șantajabil. Pe care-l propui în funcție chiar împotriva voinței lui. Pentru că-l ai la degetul mic, înregistrat, fotografiat, împachetat. Nefericitul acceptă, execută ordinele primite și încasează criticile publice ca orice sclav modern respectabil.

Sforarii, angajați de zeci de ani la stat, mustăcesc mulțumiți în bărbi și își împart profiturile uriașe din conturile străine și firme offshore. Fraierii de la televizor vin cu explicații penibile, sforarii privesc semeț peste vulg.

Țara asta nu e condusă de un premier, nu e condusă de Parlament, nu e condusă de președinte. Țara asta e condusă de o mână de sforari cu epoleți care, în loc să-și facă meseria pentru care-i plătim, adică să prindă hoți și tâlhari, pun sub supraveghere tehnică jurnaliști, în numele securității naționale.  

Comisarul Andreica de la Câmpulung lupta cu pandemia si ignora hotii

Politia din Campulung Moldovenesc l-a amendat de doua ori, cu cate 2500 de lei, pe activistul de mediu Sorin Tofan pe motiv ca umbla noaptea si ca i deranjeaza pe hotii de lemn.In acelasi timp, niste bezmetici din Bucuresti umbla noaptea pe strazi, paziti de jandarmi.

Comandantul Politiei Campulung Moldovenesc este comisar-șef de poliţie ANDREICA RĂZVAN.

„Nu în ultimul rând, am rugămintea ca în cazul identificării în trafic a unor transporturi de masă lemnoasă care ridică suspiciuni cu privire la legalitatea lor, să semnalați în continuare acest lucru – prin S.N.U.A.U. – la 112, autoritățile având posibilitatea să verifice dacă în acel caz există documente justificative sau, mai grav, dacă este vorba despre o activitate clandestină”, Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, pe 3 februarie 2021.

INSTANȚA SUPREMĂ ȘI CURTEA DE APEL BUCUREȘTI REANGAJEAZĂ LA FOC AUTOMAT MAGISTRAȚI FĂRĂ CONCURS, VIITORI PENSIONARI DE LUX, CU 3.000 DE EURO LUNAR

Curtea de Apel București și instanța supremă pronunță decizii dintre cele mai bizare, în sensul că obligă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să angajeze foști magistrați fără concurs, sub pretextul că hotărârile CSM nu sunt satisfăcător motivate.

Este cazul fostului procuror Marius Nicu Vasile care, în iunie 2019, a cerut să fie reîncadrat la parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița. Cererea sa a fost respinsă de Secția pentru procurori a CSM. Nicu Vasile a atacat decizia la Curtea de Apel București și, în termen record, instanța i-a dat dreptate fostului procuror. La fel și judecătorii de la ÎCCJ care, într-o singură ședință de judecată, au stabilit că CSM trebuie să-l angajeze pe Nicu Vasile fără concurs. Celeritatea instanței supreme este cel puțin suspectă având în vedere că, în acest moment, Secția de contencios administrativ are înregistrate primele termene de judecată pentru 2023.

În cazul Marius Nicu Vasile, în prezent avocat, dosarul s-a înregistrat și apoi judecat fulgerător. Sursele noastre spun că acest lucru nu este întâmplător, Nicu Vasile fiind fratele avocatului Gil Vasile, soțul judecătoarei ÎCCJ Simona Marcu, membru al CSM. Marius Nicu Vasile a fost procuror în perioada 1998 – 2010, adică timp de 11 ani și 10 luni. Din 2010 și până în prezent este avocat în Baroul București.

Dacă se vrea, se poate
Pe 10 septembrie 2019, Nicu Vasile ataca la Curtea de Apel București hotărârea procurorilor din CSM care au decis să nu-l reîncadreze în funcție. Pe 5 iunie 2020, în două termene, judecătorii decid că: „Anulează Hotărârea nr. 610/28.06.2019 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori. Obligă pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să admită cererea reclamantului de numire în funcţie vacantă de procuror, fără concurs sau examen, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa şi să înainteze propunere în acest sens către Preşedintele României”, se arată în hotărârea CAB.

În motivare, instanța susține că „judecătorul de drept administrativ are dreptul să cenzureze excesul de putere al autorităților publice, concretizat în acte administrative abuzive sau în refuzul de a răspunde solicitantului, ceea ce constituie nesocotiri ale intereselor publice și private legitime ale persoanelor fizice și juridice” și că „autoritatea a acționat cu exces de putere deoarece a respins cererea reclamantului, deși acesta îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege pentru a ocupa o funcție de procuror, fără a exista un motiv întemeiat și obiectiv pentru a proceda de această manieră, așa cum rezultă din cuprinsul hotărârii atacate”.

Mai mult, „reclamantul îndeplinește toate condițiile legale pentru a fi numit în funcția de procuror, iar sub aspectul oportunității, la acest moment, există locuri neocupate la parchetele din țară, respectiv 38 de posturi vacante, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, aspect necontestat de către pârât. (…) De asemenea, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița, există 7 posturi de procuror, dintre care 4 sunt vacante, aspect, de asemenea necontestat de către pârât, fapt ce denotă o situație precară a schemei de personal în ceea ce privește această instituție”, se mai arată în motivare.

Hotărârea a fost atacată de CSM la instanța supremă, însă pe 4 noiembrie 2020, într-un singur termen, ÎCCJ respinge recursul ca nefondat.

„Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 373 din data de 5 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă”, se arată în decizia instanței supreme.

Dosar la indigo
Acesta nu este un caz singular. Ziare.com a arătat că același lucru s-a întâmplat și în cazul fostul procuror Marius Crâznic. Similar cu cazul Vasile, ÎCCJ a obligat CSM să-l reangajeze pe fostul procuror.

Foștii magistrați cu vechime de cel puțin 10 ani care au renunțat la meserie pot fi reîncadrați în funcții fără concurs, în baza unui interviu sumar la CSM. În acest caz operează o modificare adusă statutului magistraților de Comisia Iordache care a promovat această portiță de salvare pentru foștii magistrați care vânează pensii speciale: „persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul foarte bine la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior”.

Pensii de 3.000 de euro lunar
Au mai fost cazuri când, foști magistrați s-au întors pe funcții după 15- 20 de ani de avocatură și, la scurt timp, au făcut cereri de pensionare, pensiile acestora fiind de aproximativ 3.000 de euro pe lună. Este cazul avocatei Claudia Gherbovan Silinescu care s-a pensionat la 7 luni după ce a fost reprimită în magistratură și a fostului deputat PSD Ștefan Victor Achimescu, care a făcut cerere de pensionare la 1 an și 4 luni după ce a fost reprimit în funcția de judecător.

Revista presei

Tupeu de functionar platit din banii mei. Studiu de caz.

Se spune ca spitalul Matei Bals e mosia lui Streinu Cercel. Ca orice vataf care se respecta, Cercel are si servitori. Unul dintre ei este Raluca Cruceru, un soi de asistenta personala, contabila, bugetara si responsabila de buna imagine a mosiei.

Doamna PH. D. Senior Legal Adviser Raluca Cruceru s-a simtit deranjata ca am cerut contractele publice ale spitalului cu firma Ducos Trading, firma condusa de Ion Berciu. Berciu mai are o clinica privata, loc in care fiica lui Streinu Cercel presteaza ca medic specialist. Am scris asta in Europa Libera.

In contextul amintit, PH D Raluca Cruceru, are o dilema existentiala: Sunt sau nu jurnalist, sa-mi raspunda sau nu la cererea facuta in baza legii 544/2001?

Astfel, doamna cu doctoratul in buzunar, printr-o scrisoare in agramata, nu raspunde solicitantului, ci trimite o compunere catre redactia Europei Libere si intreaba daca eu sunt „asumat” de colectiv, avand in vedere ca am trimis solicitarea de pe adresa personala de gmail.

Duduia Cruceru imi reproseaza ca nu am trimis solicitarea de pe o adresa de e-mail „oficiala”. Acum ce spune legea 544/2001: „Articolul 6(1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public”.

Doar oamenii stiu sa scrie. Acceptand axioma, orice solicitare electronica sosita in baza legii 544/2001 pe adresa spitalului Bals trebuie analizata si functionarii de acolo trebuie sa raspunda in termen. Pentru ca asa spune legea. 

Asadar, doamna Cruceru, daca pe viitor primiti solicitari pe 544 de pe orice adresa de email, inclusiv de la catelusulrozcupuflacoada@yahoo.com, spitalulmeudestat@gmail.com, spagariimputiti@aol.com, cusacosadebani@hotmail.com, dumneavoastra trebuie sa raspundeti. Pentru ca asa spune legea.

In urma cu doi ani colegii de la Rise Project au scris un material amplu despre neregulile de pe mosia lui Cercel. In orice tara normala, un procuror de buna credinta s-ar fi autosesizat in secunda urmatoare. Fireste, nu-i tarziu nici acum.

In textul citat, Cruceru Raluca are un rol bine definit. Scotea de la banca sponsorizarile firmelor de medicamente pentru Fundatia lui Streinu Cercel.

In alta poveste se arata ca „persoană de încredere, doamna Raluca Cruceru, jurista Institutului, e contabilă și la fundația șefului. Ea operează inclusiv contul de online banking. Adică sinecura familiei Cercel”.

„Între 2014 și 2016, fundația a primit 5 milioane de lei de la șapte dintre cele mai mari corporații farma din lume. „Păi foarte bine c-a primit.” Ce s-a întâmplat cu banii? „Păi v-arăt. V-arăt pe loc.” 2,1 milioane au fost retrase cash, de la bancomatul BCR de lângă spital. „Fundația nu are carduri. Cine are cardul?” N-am ști noi. Poate doamna Cruceru de la Juridic? „Doamna Cruceru, într-adevăr, manageruiește fundația, dar nu știu de chestia asta.”. Sursa.

Mai spune jurista lui Cercel ca valoarea contractelor publice semnate cu Ducos nu este asa de mare cum am scris in text. Toate datele sunt publice, colectate de pe sistemul electronic de achizitii publice. Va invit sa-l folositi cu incredere si cand mai intalniti juristi-doctori preș in fata sefului, sa le dati cu documentele oficiale in cap.

Blaga si Valcov. Motivari esentiale tinute in sertare.

Judecatoarea Claudia Monica Cipariu de la Tribunalul Bucuresti a intarziat cu un an si o luna motivarea deciziei de achitare data in dosarul de coruptie a lui Vasile Blaga.

Judecatoarele Silvia Cerbu, Simona Elena Cirnaru si Maricela Cobzariu de la Inalta Curte au intarziat cu 11 luni motivarea deciziei de condamnare la 8 ani inchisoare a lui Darius Valcov.

Procesele in faza de apel nu pot incepe pana cand nu este motivata decizia de condamnare. Legea spune ca o decizie se motiveaza in 30 de zile de la pronuntare.

In conditiile date, Blaga se viseaza europarlamentar, in timp ce iubitorul de arta Valcov face politica economica a guvernului.

In acest interval, Inspectia Judiciara a lui Lucian Netejoru vaneaza tintele indicate de luju.

Preamilostivele de pe str. Batiste

 

Lucia Rog

 

Luciana mera

Enceanu Simona Daniela, Rog Tatiana Lucia, Rus Alexandra Iuliana, Mera Luciana şi Popa Rodica Aida. Cinci judecatoare de la instanta suprema care au lovit justitia la temelie prin deciziile de ieri. Alina Bica, Serban Pop, Rudel Obreja, Constantin Nita si Dan Sova au fost eliberati in urma deciziilor lor. Doamnele sustin ca cei de mai sus au fost condamnati de niste completuri de judecata nelegal constituite. Asta au zis politicienii de la Curtea Constitutionala deghizati in judecatori care au ajuns sa verifice daca un regulament de ordine interioara a unei instante este conform cu Constitutia.

Lucia Tatiana Rog a facut in 2016 si 2017 parte din completele de 5 judecatori a ICCJ, a judecat zeci de dosare, doi ani, fara sa-si dea seama ca face acest lucru in mod ilegal. Luciana Mera la fel. In 2015. Un an a judecat fara sa-si dea seama ca se afla in eroare. Aida Popa a facut parte din C5 in 2016 si a judecat si condamnat, fara sa-si dea seama ca o face ilegal. Profesionalism maxim, nu-i asa?

Rog si Mera au anulat probele adunate cu sprijinul SRI din dosarul Teldrum 1 in conditiile in care sotul acesteia, generalul Anton Rog, este , directorul Centrului Naţional CYBERINT al SRI.

Pedantele doamne judecatoare nu si-au dat seama ca judeca degeaba cu anii.

Puterea corupe, la fel si pacatul de a analiza un dosar din prisma ideologiei. Frustrarile acumulate in ani de zile n-ar trebui sa-si gaseasca locul intr-o sala de judecata.

In scena intra sectia pentru judecatori a CSM. Care, dupa ce analizeaza la ce complet de judecata a picat cazul Liviu Dragnea, sustine intr-un comunicat ca e de bine si zice sa ramana dosarul spre judecata la cele cinci gratii invaluite de duhul blandetii. Hotararea Consiliului este scandaloasa si nu are nicio baza legala. Dragnea trebuie salvat cu orice pret, Teldrum sa traiasca. Companie romaneasca de succes. Deciziile CCR parca erau obligatorii, nu-i asa?

Pana si avocatii lui Dragnea au fost surprinsi de decizia judecatorilor din Consiliu.

In conditiile date, ce rost ar mai avea o ordonanta de urgenta privind amnistia si gratierea daca avem cinci infirmiere, nu judecatori in sectia CSM, pe Rog si pe Mera la Inalta Curte?

Despre Alexandra Iuliana Rus nu mai are rost sa vorbesc. Ea a fost cununata de Alina Ghica, delegata sefa a Curtii de Apel Bucuresti care motiveaza de zor decizia prin care a blocat judecata C5 de la ICCJ.

Tara mea are copii desculti in zapada

Marti, ora 17.10, metrou Eroilor, iesirea dinspre Spitalul Universitar.

Un baiat de 11-12 ani sta afara, pe prima treapta a intrarii de metrou. Ninge, sunt -3 grade, apa pe jos si el tine o foaie A4 impaturita in maini. Poarta un tricou cu maneci lungi, o pereche de pantaloni subtiri si picioarele goale. Fara sosete, goale, in balta de pe prima treapta de marmura invechita a haului de metrou.

Nu i-am facut poza pentru ca mi-a fost rusine de jena lui.

Primul impuls a fost sa sun la Protectia Copilului. Scot precipitat telefonul si caut in agenda. Niciun numar, desi eram convins ca l-am salvat candva. Urmatoarele 40 de minute am cautat pe Google. Protectia copilului, numar unic, protectia copilului bucuresti etc. Daca dumneavoastra il gasiti, eu il mananc cu mamaliga.

Mi-au aparut, printre altele, adresele Directiilor Generale ale Protectiei Copilului pe sectoare. Le-am luat la rand, desi aveam de-a face cu sectorul 5. Nu a raspuns nimeni, intr-un dispret comun pentru copiii sarmani de dupa ora 16.00. Sase directii generale, cu sute de angajati, niciun functionar care sa raspunda la o urgenta.

In viata asta, scurta sau lunga pe care am petrecut-o pana acum am inteles ca Romania nu e tara pentru oameni batrani. Azi am constat ca tara asta nu este nici pentru copii.

Aici, unde avem sute de proiecte europene de protectie a copilului, unde avem doi ani concediu maternal pentru cresterea copilului, unde avem Telefonul Copilului (116 111) de unde un robot ne comunica faptul ca am format un numar incorect, unde avem asociatii care salveaza copiii, unde avem pensii speciale care ne costa miliarde de lei pe an, unde platim zeci de milioane de euro pentru proiectarea de autostrazi care nu se fac niciodata, unde avem programe finantate de primarie pentru insamantare artificiala, unde avem prime pentru casatorie, NU avem un nenorocit de telefon fix la care sa anuntam ca un copil este in pericol. Altfel spus, nu avem capacitatea de a ne ingriji de un copil de 11 ani, descult in zapada.

N-am avut unde sa anunt ca romanul de pe treptele metroului are sa se imbolnaveasca in curand, ca o sa moara prea repede, ca nu o sa-l crestem si folosi cum se cuvine, n-am avut unde sa cer ajutor.

Sa nu mi se spuna ca trebuia sa sun la 112. Nu era o urgenta medicala, infractiune sau incendiu.

Imi vine in minte un cantec imbecil: „Ţara mea are câmpii manoase/ Dealuri înalte cu mâdre flori/Izvoare limpezi şi răcoroase/Un cer albastru fără de nori.

Ţara mea are oşteni de frunte/Inalţi ca brazii, harnici bărbaţi/Copii de şesuri, flăcăi de munte/Ah, eu sunt mândru de ţara mea!”.

Totul e o minciuna. Tara mea nu are nimic din cele de mai sus. Are insa cu siguranta copii cersind desculti in zoaia unui decembrie care nu se mai sfarseste.

 

Dragnea, primul penal al tarii, ar vrea sa fie dat uitarii

Primul infractor al tarii si-a adunat 600 de aplaudaci si le-a tinut un discurs mincinos cap-coada in cadrul Consiliului National.

600 dintre cei mai aprigi pesedisti au aplaudat discursul primului penal al tarii fara sa se gandeasca la scorul de sub 25 % al partidului in sondaje. N-am nicio compasiune pentru sinucigasii PSD, isi merita conducatorii in frunte cu Viorica Dancila, vaca teleghidata a lui Dragnea.

In schimb, discursul penalului disperat este de analizat. Sa vorbesti despre productia record de porumb din vara asta in conditiile in care astazi sud-vestul tarii este in bezna din cauza ninsorilor sau sa ignori o intarziere de 11 ore a unui tren pe ruta Arad – Bucuresti, iar tu sa aduci in discutie amnistia si gratierea, mi se par actiuni ce duc la intunecarea ratiunii si lipsa de empatie cu „romanii” tai patrioti inghetati bocna pe campuri sau in case.

Cea mai mare parte a banilor de care dispun primariile vin din impozitul pe salariile angajatilor. Angajati care sunt in majoritate ai multinationalelor, in lipsa unei economii autohtone performante, desi tara a fost condusa de socialisti in ultimii 25 de ani. Sa te napustesti asupra multinationalelor care isi platesc la virgula impozitele si iti angajeaza cetatenii, spre deosebire de teparii cu gulere albe care dau „tunuri” de miliarde din returnari de TVA si evaziune cu tigari, petrol, cereale sau alcool mi se pare de neinteles.

Sa readuci in discurs aberatia (negata vehement de fundatia poloneza acuzata de asemenea practici) cu plata in bitcoin de catre Soros a manifestatiilor din Piata Victoriei, cand numai eu stiu cat frig am indurat, gratuit, mi se pare de neacceptat.

Ordonanata de urgenta pentru amnistie si gratiere ar viza pedepsele de pana la 10 ani. Adica sa se stearga inclusiv condamnarea lui Dan Voiculescu, Fiscul sa-i restituie sediul Grivco si sa nu mai fie obligat vreodata sa plateasca prejudiciul de 60 milioane de euro din dosarul ICA.

La fel, ar scapa de condamnare si Darius Valcov, fricosul cacacios consilier economic al celui mai abuzat presedinte de partid din lume.

El vorbeste de miile de familii distruse dupa ce inculpatii ar fi fost trimisi in judecata si condamnati pe nedrept. Il invit pe abuzat sa-mi faca o lista cu 30 de cazuri, erori judiciare din toate timpurile.

Cand dupa toate aceste minciuni vine nefericitul Marian Oprisan de la Vrancea si spune ca „Romania e PSD” imi vine sa-mi iau „tara in ranita”.

Dar nu inainte de a va baga in pizda mamii voastre de PSD, ALDE, UDMR si Minoritati.

Consiliul National are în componenţă parlamentarii social-democraţi, dar şi miniştrii, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi ai marilor oraşe, câte trei primari din principalele comune ale fiecărui judeţ, liderul Ligii Aleşilor Locali judeţeni şi europarlamentarii partidului.

Sosetele lui Dragnea

O institutie de care , probabil, n-ati auzit niciodata este condusa de niste politruci de care, iarasi, nu ati auzit vreodata. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) e o institutie ca multe altele din statul asta creata pentru a oferi un loc de munca fara responsabilitati unor indivizi incapabili sa se descurce decent pe piata muncii.

ANSPCP este condusa de o duduie pe nume Opre Ancuta Geanina. Faptura a aterizat in 2009 direct in functia de presedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), institutia aia care restituia proprietati in urma telefoanelor lui Dorin Cocos. Pana atunci, Ancuta ocupase functia de consilier a lui Mircea Geoana si incasa 21.000 de lei pe an pentru asta, alte 18 mii fiind salariul ei de la universitatea Dimitrie Cantemir unde era lector universitar si doctorand. Din aceste venituri modeste, Ancuta l-a imprumutat pe un anume Opre George cu 67.000 de euro.

In 2010, Ancuta mai adauga o sinecura, fiind numita de acelasi partid darnic membru in Consiliul de supraveghere a Fondului Proprietatea.

Anul 2011 pare sa fi fost unul cu noroc pentru directoarea noastra. Pe langa terenul din Giurgiu, averea acesteia creste frumos dupa ce parintii ii doneaza un apartament in Baia Mare si ea cumpara o casa de 380 metri patrati in Bragadiru, obtinuta prin „act de adjudecare” de la Pireus Bank. In acelasi an apar 180.000 de lei intr-un cont deschis in 2009. Pe atunci Ancuta era membru supleant in consiliul de Integritate al ANI iar leafa in calitate de consilier in Parlamentul Romaniei crescuse la 24.000 de lei pe an, iar crestinii de la Dimitrie Cantemir i-au platit alti 19.000 de lei.

Trei ani fata zice ca a stat pe bara, dar nu fara folos. In 2014 Ancuta este unsa director general al ANSPCP. Conturile bancare cresc ca in povesti: 220.000 de lei si 35.000 de euro. Totul din salariile ei de lector universitar de 44.000 de lei si presedinte a Autoritatii Datelor Personale ale vietii de unde incasa atunci 28.000 de lei.

In 2015, casa din Bragadiru e donata parintilor, probabil si-a facut mila de ea RAAPPS si i-a inchiriat ceva ieftin. Alta probabilitate ar fi ca s-a asigurat astfel sa nu i se pun asechestru pe bunuri dupa ce a inceput DNA anchetele ANRP. In schimb apar bijuterii de 12.000 de euro si un salariu anual de 56.000 de lei de la Protectia Datelor.

In 2016, contul bancar al Ancutai ajunge la 275.000 de lei.

Un an mai tarziu, Ancuta ramane cu bijuterii de doar 9.000 de euro si fara niciun leu in cont. Salariul de la Agentia Vietii a ajuns la 62.000 de lei pe an.

Tipa asta cere jurnalistilor de la Rise Project sa le prezinte sursele dezvaluirilor privind mafia lui Dragnea din Teleorman si ii ameninta cu amenzi de 20 milioane de euro.

Duduia Ancuta e urmarita penal intr-un dosar privind restituiri ANRP. Trei terenuri in Bistrita. „În zilele de 03 și 29 septembrie 2009, suspecta Opre Gianina Ancuța, în calitate de președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), împreună cu ceilalți suspecți – membri ai aceleiași comisii, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat, în trei dosare de despăgubiri, rapoarte de evaluare prin care trei suprafețe de teren (4,93 ha, 3,48 ha și 2,32 ha) situate în municipiul Bistrița au fost evaluate la 47.370.400 lei, 29.507.700 lei și 21.356.700 lei (în total 98.234.800 lei), sume ce au fost acordate drept despăgubire suspecților Rotaru Mihai, Le Bomin Diana și unei alte persoane, beneficiari ai drepturilor litigioase”, spunea DNA in februarie 2017.

Revenind, adresa ANSPCP catre jurnalisti e semnata de doi. Ea si un alt nefericit: Georgica Balaiti – Șef Serviciu Control Operatori din 2015. El a lucrat înainte la serviciul de comunicare al PSD. A incasat anul trecut 66.000 de lei de la stat.

Cateii lui Dragnea.

 

 

 

 

La moartea unui judecator corupt

• Fostul judecator de la Curtea de Apel Bucuresti, Stan Mustata, a murit in detentie, in urma unui stop cardiac, fiind bolnav de cancer si alte complicatii la rinichi.
• „Brigadierii” de presa urla turbati pe canalele propagandei: A fost asasinat, inchisorile extermina, a fost omorat pentru a nu depune marturie impotriva „statului paralel”.
• In fapt, Stan Mustata era condamnat definitiv la 8 ani si jumatate de inchisoare pentru luare de mita. Primea bani pentru a da solutii favorabile celor judecati in dosarele pe care le avea in lucru.
• „”‎La stabilirea pedepsei, instanţa va avea în vedere şi faptul că inculpatul săvârşea infracţiunile de corupţie pentru că a-şi suplimenta veniturile obţinute de la locul de muncă întrucât pretenţiile soţiei, a fiului şi a amantei erau mari. (…) ” – arata un coleg al lui Stan de la CAB in motivarea sentintei prin care fostul judecator a primit 10 ani inchisoare, pe fond.
• Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, îşi trimitea complicii la locuinţele celor pe care urma să-i judece, pentru a negocia sumele pe care aceştia erau dispuşi să le dea în schimbul unor sentinţe favorabile. Dacă refuzau propunerea magistratului, aceştia erau ameninţaţi cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti nefavorabile. Sursa.

Dupa moartea unui judecator corupt, Avocatul Poporului demareaza o ancheta, presedintele Senatului, autosuficientul Calin Tariceanu cere Comisie parlamentara de ancheta, brigadierii de presa penali sau in devenire dezvolta teorii ale conspiratiei si sustin public ca Mustata a fost asasinat iar Ministerul Justitiei isi trimite Corpul de Control in penitenciarele in care Stan a fost incarcerat.

Mustata Stan era inchis, in baza unei decizii definitive a ICCJ, de 2 ani si cateva luni.

In acest interval:

• In Romania au murit 50 de copii de rujelola. Nicio comisie de ancheta, nici un responsabil tras la raspundere.
• Ieri, o femeie bolnava psihic a murit de foame in curtea spitalului Obregia din Bucuresti, dupa ce a fost data disparuta din camera de 4 zile. Niciun politician interesat de caz, Avocatul Poporului inexistent, niciun vinovat de aceasta drama.
• Conform ANP, in ultimii 9 ani, 900 de detinuti au murit in penitenciarele din Romania. Unul la 3 zile. Nicio ancheta parlamentara, niciun cuvant din partea brigadierilor de presa in razboi cu statul paralel.

Concluzia? Totul pentru infractorii utili cauzei, zero interes pentru victimele lor.