Posts Tagged ‘CSM’

Curtea de Apel București și instanța supremă pronunță decizii dintre cele mai bizare, în sensul că obligă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să angajeze foști magistrați fără concurs, sub pretextul că hotărârile CSM nu sunt satisfăcător motivate.

Este cazul fostului procuror Marius Nicu Vasile care, în iunie 2019, a cerut să fie reîncadrat la parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița. Cererea sa a fost respinsă de Secția pentru procurori a CSM. Nicu Vasile a atacat decizia la Curtea de Apel București și, în termen record, instanța i-a dat dreptate fostului procuror. La fel și judecătorii de la ÎCCJ care, într-o singură ședință de judecată, au stabilit că CSM trebuie să-l angajeze pe Nicu Vasile fără concurs. Celeritatea instanței supreme este cel puțin suspectă având în vedere că, în acest moment, Secția de contencios administrativ are înregistrate primele termene de judecată pentru 2023.

În cazul Marius Nicu Vasile, în prezent avocat, dosarul s-a înregistrat și apoi judecat fulgerător. Sursele noastre spun că acest lucru nu este întâmplător, Nicu Vasile fiind fratele avocatului Gil Vasile, soțul judecătoarei ÎCCJ Simona Marcu, membru al CSM. Marius Nicu Vasile a fost procuror în perioada 1998 – 2010, adică timp de 11 ani și 10 luni. Din 2010 și până în prezent este avocat în Baroul București.

Dacă se vrea, se poate
Pe 10 septembrie 2019, Nicu Vasile ataca la Curtea de Apel București hotărârea procurorilor din CSM care au decis să nu-l reîncadreze în funcție. Pe 5 iunie 2020, în două termene, judecătorii decid că: „Anulează Hotărârea nr. 610/28.06.2019 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori. Obligă pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să admită cererea reclamantului de numire în funcţie vacantă de procuror, fără concurs sau examen, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa şi să înainteze propunere în acest sens către Preşedintele României”, se arată în hotărârea CAB.

În motivare, instanța susține că „judecătorul de drept administrativ are dreptul să cenzureze excesul de putere al autorităților publice, concretizat în acte administrative abuzive sau în refuzul de a răspunde solicitantului, ceea ce constituie nesocotiri ale intereselor publice și private legitime ale persoanelor fizice și juridice” și că „autoritatea a acționat cu exces de putere deoarece a respins cererea reclamantului, deși acesta îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege pentru a ocupa o funcție de procuror, fără a exista un motiv întemeiat și obiectiv pentru a proceda de această manieră, așa cum rezultă din cuprinsul hotărârii atacate”.

Mai mult, „reclamantul îndeplinește toate condițiile legale pentru a fi numit în funcția de procuror, iar sub aspectul oportunității, la acest moment, există locuri neocupate la parchetele din țară, respectiv 38 de posturi vacante, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, aspect necontestat de către pârât. (…) De asemenea, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița, există 7 posturi de procuror, dintre care 4 sunt vacante, aspect, de asemenea necontestat de către pârât, fapt ce denotă o situație precară a schemei de personal în ceea ce privește această instituție”, se mai arată în motivare.

Hotărârea a fost atacată de CSM la instanța supremă, însă pe 4 noiembrie 2020, într-un singur termen, ÎCCJ respinge recursul ca nefondat.

„Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 373 din data de 5 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă”, se arată în decizia instanței supreme.

Dosar la indigo
Acesta nu este un caz singular. Ziare.com a arătat că același lucru s-a întâmplat și în cazul fostul procuror Marius Crâznic. Similar cu cazul Vasile, ÎCCJ a obligat CSM să-l reangajeze pe fostul procuror.

Foștii magistrați cu vechime de cel puțin 10 ani care au renunțat la meserie pot fi reîncadrați în funcții fără concurs, în baza unui interviu sumar la CSM. În acest caz operează o modificare adusă statutului magistraților de Comisia Iordache care a promovat această portiță de salvare pentru foștii magistrați care vânează pensii speciale: „persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul foarte bine la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior”.

Pensii de 3.000 de euro lunar
Au mai fost cazuri când, foști magistrați s-au întors pe funcții după 15- 20 de ani de avocatură și, la scurt timp, au făcut cereri de pensionare, pensiile acestora fiind de aproximativ 3.000 de euro pe lună. Este cazul avocatei Claudia Gherbovan Silinescu care s-a pensionat la 7 luni după ce a fost reprimită în magistratură și a fostului deputat PSD Ștefan Victor Achimescu, care a făcut cerere de pensionare la 1 an și 4 luni după ce a fost reprimit în funcția de judecător.

Revista presei

 

lucia rog

Lucia Rog

 

luciana_mera3

Luciana mera

Enceanu Simona Daniela, Rog Tatiana Lucia, Rus Alexandra Iuliana, Mera Luciana şi Popa Rodica Aida. Cinci judecatoare de la instanta suprema care au lovit justitia la temelie prin deciziile de ieri. Alina Bica, Serban Pop, Rudel Obreja, Constantin Nita si Dan Sova au fost eliberati in urma deciziilor lor. Doamnele sustin ca cei de mai sus au fost condamnati de niste completuri de judecata nelegal constituite. Asta au zis politicienii de la Curtea Constitutionala deghizati in judecatori care au ajuns sa verifice daca un regulament de ordine interioara a unei instante este conform cu Constitutia.

Lucia Tatiana Rog a facut in 2016 si 2017 parte din completele de 5 judecatori a ICCJ, a judecat zeci de dosare, doi ani, fara sa-si dea seama ca face acest lucru in mod ilegal. Luciana Mera la fel. In 2015. Un an a judecat fara sa-si dea seama ca se afla in eroare. Aida Popa a facut parte din C5 in 2016 si a judecat si condamnat, fara sa-si dea seama ca o face ilegal. Profesionalism maxim, nu-i asa?

Rog si Mera au anulat probele adunate cu sprijinul SRI din dosarul Teldrum 1 in conditiile in care sotul acesteia, generalul Anton Rog, este , directorul Centrului Naţional CYBERINT al SRI.

Pedantele doamne judecatoare nu si-au dat seama ca judeca degeaba cu anii.

Puterea corupe, la fel si pacatul de a analiza un dosar din prisma ideologiei. Frustrarile acumulate in ani de zile n-ar trebui sa-si gaseasca locul intr-o sala de judecata.

In scena intra sectia pentru judecatori a CSM. Care, dupa ce analizeaza la ce complet de judecata a picat cazul Liviu Dragnea, sustine intr-un comunicat ca e de bine si zice sa ramana dosarul spre judecata la cele cinci gratii invaluite de duhul blandetii. Hotararea Consiliului este scandaloasa si nu are nicio baza legala. Dragnea trebuie salvat cu orice pret, Teldrum sa traiasca. Companie romaneasca de succes. Deciziile CCR parca erau obligatorii, nu-i asa?

Pana si avocatii lui Dragnea au fost surprinsi de decizia judecatorilor din Consiliu.

In conditiile date, ce rost ar mai avea o ordonanta de urgenta privind amnistia si gratierea daca avem cinci infirmiere, nu judecatori in sectia CSM, pe Rog si pe Mera la Inalta Curte?

Despre Alexandra Iuliana Rus nu mai are rost sa vorbesc. Ea a fost cununata de Alina Ghica, delegata sefa a Curtii de Apel Bucuresti care motiveaza de zor decizia prin care a blocat judecata C5 de la ICCJ.

Instanţa supremă a decis, definitiv, arestarea preventiva în vederea extrădării în cazul unui cetăţean turc acuzat de autorităţile din Statele Unite de spălare de bani şi contrabandă cu arme, omul de afaceri turc fiind aparat de Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei şi de Dan Lupaşcu, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Avocatul Dan Lupaşcu a arătat, joi, la instanţa supremă că cetăţeanul turc Resit Tavan trebuie să aştepte cererea de extrădare în Statele Unite cel puţin în arest la domiciliu şi a invocat mai multe motive. În primul rând, Lupaşcu a declarat în faţă judecătorilor că decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost arestat turcul Tavan este nulă deoarece a fost luată de un judecător de drepturi şi libertăţi şi nu de un magistrat simplu. “Atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi se circumscriu strict la urmărirea penală dar pentru un proces care se desfasoaea în România. A fost greşit compus completul de judecată. Judecătorul de la Curtea de Apel a făcut şi acte în vederea extrădării după ce americanii au insistat să fie trimis în Statele Unite, deci este incompatibil”, a arătat Lupaşcu.

El a mai criticat informarea primită din partea Departamentului de Justiţie din Statele Unite în ceea ce-l priveşte pe Resit Tavan. “Se spune în decizia instanţei că Tavan a importat o nava de război prototip din SUA dotată cu rachete pentru Turcia, dar care urma să ajungă în Iran. În scrisoarea prin care se cere arestarea în vederea extrădării în Statele Unite se vorbeşte de un generator de mare putere şi de nişte motoare pentru vapoare. Este adevărat că acestea pot fi folosite atât în scop civil, cât şi militar. Dar clientul meu urma să vândă acele echipamente unui serviciu de urgenţă din Turcia. Tavan nu are calitatea de inculpat. Este adevărat că pe pe 30 mai 2017 s-a făcut o plângere penală pe numele său pentru trafic de armament, dar asta nu se arată în informarea primită din Statele Unite. Clientul meu nu a fost căutat de interpol şi nici urmărit vreodată internaţional. Autorităţile americane au dat dovadă de rea credinţă când au transmis cererea arestare în vederea extrădării”, a susţinut Lupaşcu.

În continuare, un alt avocat a precizat că nu înţelege de ce judecătorul de la instanţa inferioară a reţinut în sarcina turcului şi infracţiunea de trafic de droguri şi că este adevărat că americanii au emis un mandate de arestare pe 30 mai 2017 pe numele lui Tavan, însă acesta nu a ajuns încă în România. “Americanii spun că s-a emis un mandat de arestare pe 30 mai iar din scrisoare rezultă că faptele au fost săvârşite pe teritoriul Turciei. Faptele care se impută clientului meu sunt de neînţeles de la un act la altul. Şi vorbim aici de spălare de bani, transferuri frauduloase şi contrabandă”, a arătat al doilea apărător al lui Resit Tavan.

A urmat la cuvânt fostul ministru, actual deputat PNL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Cătălin Predoiu, care a arătat că turcul a venit în România la cererea autorităţilor americane ca să clarifice o serie de chestiuni administrative, nicidecum penale, fiind imediat reţinut pe aeroportul Otopeni. “Cerem admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestului preventive cu controlul judiciar sau eliberarea pe cauţiune. În joc nu e numai libertatea acestui cetăţean, poate chiar sănătatea soţiei şi a copilului sau. Este vorba aici şi de onoarea statului român. Avem un cetăţean care luni de zile le-a scris americanilor că vrea să clarifice o problema administrativă. I s-a răspuns că pot să se vadă oriunde. Întâi Dubai, apoi Germania şi apoi Bucureşti. Scrisoarea departamentului de justiţie american este vagă. Şi se cere arestarea privizorie când el venise aici să se întâlnească cu autorităţile americane. El nu este fugar. El alerga să se întâlnească cu autorităţile americane să-şi rezolve problemele”, a arătat fostul ministru al Justiţiei.

Predoiu a mai declarat că Tavan şi-a închiriat o locuintă în Bucureşti şi că fiul acestuia suferă de depresie. ‘Familia i-a închiriat o locuinţă în Bucureşti. Copilul său suferă de depresie. Sute de oameni depind de el. De ce să nu beneficieze de o măsură mai blanda şi este ţinut aici, în boxă? Nu a văzut nimeni acel mandate de arestare în lipsă emis de autorităţile americane. Esenţa acest caz este următoarea: A fost ridicat de la aeroport după ce i-a fost arătată o fotografie. Este un cetăţean cu drepturi depline arestat provizoriu de o instanţă. Este o persoană onorabilă în comunitatea din care face parte. Sute de oameni depind de el. Avem contradicţii chiar în scrisoarea americanilor. Sunt acolo o serie de bâlbe ale autorităţilor americame care trebuiau să trimită mandatul. Esenţa acestui caz este că până la judecarea cererii de extrădare, Tavan trebuie să fie liber. Rog să faceţi dreptate în acest caz”, a susţinut Predoiu.

În replică, procurorul de şedinţa s-a opus admiterii contestaţiei. “A fost emis un mandat de arestare. Departamentul de justiţie al SUA ne-a comunicat că documentele sunt în curs şi vor fi trimise în termenul legal de 60 de zile. Arestarea provizorie este necesară pentru a impieduca sustragerea acestuia de la cercetări”, a arătat procurorul.

În ultimul cuvânt, Reşit Tavan a arătat că are deja o locuinţa în România în cazul în care va fi arestat la domiciliu. “Am venit aici să mă intalneasc cu autorităţile americane. Am vrut să rezolv problema. Dacă voiam să fug nu avea sens să vin să mă întâlnesc cu ei. Am un copil de 3 ani. Afacerile sunt pe cale să se distrugă. Cer să fiu judecat în arest la domiciliu pentru a mă ocupă de afaceri”, a susţinut, din boxa, Reşit Tavan. Judecătorii de la instanţa supremă au respins cererea acestuia.

Pe 8 iunie, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti l-au reţinut 24 orepe Tavan Resit, cetăţean turc, urmărit internaţional de către autorităţile judiciare americane pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie, contrabandă conspiraţie pentru spălare de bani şi intenţii de spălare de bani pe plan internaţional inclusiv transferuri frauduloase, în baza unei cereri de arestare provizorie în vederea extrădării formulată pe 5 mai 2017. “Faptele reclamate în sarcina acestuia se referă la procurarea şi facilitarea exportului de bunuri (utilaje) de origine americană în Turcia, care ulterior erau exportate în mod ilegal în Iran şi anume fără licenţă de export eliberată de autorităţile din SUA cu acest scop final, realizând numeroase tranzacţii financiare internaţionale frauduloase”, se arătată într-un comunicat al Parchetului.

Tot pe 8 iunie, Curtea de Apel Bucureşti l-a arestat provizoriu în vederea extrădării în SUA pe Tavan, decizia fiind contestat de cetăţeanul turc la instanţa supremă care a decis sa ramana in arest in vederea extradarii.

 

Toata lume avorbeste de fostul procuror DNA Mircea Negulescu. Toti il stiu, cunosc, un bandit, un prost, „o portocala” nenorocita. CSM se inflameaza, ii refuza cererea de demisie, il suspenda, il cerceteaza Inspectia Judiciara. Dar ce a facut, concret, Negulescu? Vorbeste urat, sunt de acord. Este coleric in ancheta, nu-i interzis. Incearca sa-i determine pe unii si pe altii pentru a obtine denunturi, care-i problerma? Nu asta face un procuror?

Dar unde-i fapta penala?

Il face pe procurorul general zdreanta. Voi cum vorbiti cu cunoscutii cand un sef sau un functionar de aiurea va enerveaza si ii considerati vinovati de o situatie?

De cate ori pe zi va bagati si scoateti in unii si altii care v-au facut zile amare? Daca v-ar inregistra partenerii si ar publica discutiile care ar fi problema ? Niciuna, pentru ca voi nu sunteti procurori. Voi sunteti milionari din hotii, formati grupuri organizate, toata ziua umblati dupa „combinatii”, sa mai „tepuiti” vreun fraier si sa castigati de la 50.000 de euro in sus pe seara fara niciun efort.

Are Negulescu vreun dosar, este cercetat de cineva si nu stiu eu?

Primele care urla sunt fetele mari cercetate chiar de Negulescu, cei trimisi in judeca de acesta. Urmeaza cei care au un interes in eliminare asa, deoarece, candva, Negulescu le-a pus piedica si au picat cateva afaceri babane.

Cel mai recent caz este al altor fosti procurori sefi din Prahova pe care Negulescu i-a denuntat. Ce vaiete, pe la inalta curte saptamana trecuta, cat de opresati au fost ei si cum au fost tradati de coleg…

Virginele au ajuns apoi la TV. „Asta-i limbaj de procuror?”, si dau ochii peste cap.

Daca ramanea procuror la Curtea de Apel Ploiesti nimeni nu-l deranja pe Negulescu. A ajuns la DNA si de aici i se trage. „Kovesi stia, l-a angajat, l-a platit”, continua virginele. In realitate, nu le pasa de procuror. Tinta lor este DNA in ansamblu si Kovesi in particular.

Negulescu, cu toate pacatele lui, a fost un procuror curajos si eficient. Ca penalii fac caz de metodele lui de ancheta, ca se crucesc de limbajul colorat, ma lasa rece. Din contra, mi-l aduc in minte pe Bogdan Chirieac care recunostea candid ca este „pielea pulii”.

Un procuror care are in lucru dosare dificile pleaca din sistem pe o serie de probleme de integritate, nicidecum penale. Asta uita cei mai multi care-l critica pe Negulescu fara sa stie ce a facut acesta ca magistrat. Adica il fortezi sa plece pe unul care are gura sloboda, dar apleci urechea la cativa zeci de infractori dovediti care au fost trimisi in judecata de cel cu gura mare. Sigur ca da, a incalcat codul deontologic al magistratilor, o norma interna de care ar rade CCR si cu fundul daca ti-ar trece prin minte sa o incadrezi la abuz in serviciu.

Ipocritilor din lumea intreaga: Nu mai confundati o discutie privata cu acuzatiile dintr-o ancheta.

Redau mai jos cateva fragmente din inregistrarile care au isterizat penalii acestei tari si ridic din nou intrebarea serii pentru fecioarele ofuscate: Unde-i fapta penala?

„Negulescu se plimba cu ţigara aprinsă pe hol, se lega de mine, că la mine o să vină moşu mai târziu, cu 29 de zile! Lucruri la mişto.

Mă cheamă la ora 21, intru, zice: lasă-l să scrie dracu ce vrea că tot 29 de zile îl aşteaptă!” – inculpat intr-un dosar.

„Minte! Minte cu neruşinare. De atunci el nu mă mai caută. A vrut să smulgă de la mine ceva. Ce să îi spun eu lui Manole. Eu nu am făcut nimic compromiţător.  Eu am arestat jumătate de ţară. Ce să fac eu cu Adi Mincu.

Mă jur pe copiii mei. Mă duc la 10 detectoare de minciuni că nu am ştiut. Să mă ducă la puşcărie pentru Adi Mincu şi pentru deputatul lui Moş Crăciun? Deputatul ăsta George Ionescu…Eu nu amestec niciodată lucrurile astea. pe Văduvan îl ştiu de 20 de ani. Eu nu fac aşa ceva. Cum să protejez eu infractorii. Cu ce să mă ajute pe mine un deputat PNL? Un vagabond” – Negulescu Mircea.

„I-am luat pe toţi deputaţii şi pe toţi senatorii şi îl salvam pe ăsta? Eu nu am culoare politică. O zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară. Un lucru de căcat. Ăla nu e ultraj.

Asta ar aştepta. Ăia vor să mă ardă pe mine şi eu mă autosesizez. Să se ducă la parchetul Înaltei Curţi şi să facă plângere asupra acelei procuroare. Eu i-am spus asta demult. Aia e o panaramă. I-a obligat să spună că eu i-am cercetat abuziv. pe asta a trimis dosarul la Parchetul general.

Eu cred că a dat soluţiile alea pe bani. Ori aşa, ori ala. Eu nu vorbesc cu nimeni ca să îl protejez pe Vlad şi pe dvs. Şi procurorul ăla e jegos. Nu poţi să îl laşi pe ăla să scrie ca să îl îngropi doar pe ăla.” -Negulescu Mircea

 

Judecatorul Lucian Netejoru, seful Inspectiei Judiciare, a decis ca trebuie sesizata Sectia pentru Judecatori a CSM in legatura cu o presupusa stare de incompatibilitate a colegei Camelia Bogdan, judecatoarea de la Curtea de Apel Bucuresti care a facut parte din completul de judecata care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la inchisoare.

In prelabil, doi inspectori au constata ca judecatoarea Bogdan nu se face vinovata de nicio incalcare a legii.

Cu toate acestea, Netejoru a infirmat solutia subordatilor, ca doar de aia e numit sef, si a decis, de capul lui, sa trimita sesizarea catre Sectia CSM.

Pana acum nimic anormal, nimic spectaculos. Dar sa faci acest lucru dupa ce, cu cateva zile inainte dai un interviu catre doi angajati ai lui Dan Voiculescu in care te lauzi cat de frumos destept si competent esti, nu-i ok.

In acest econditii, revin la intrebarea din titlu. Pe seful Inspectiei Judiciare, cine-l verifica?

Nu pot sa nu constat ca din completul de trei judecatori care l-a achitat, în mai 2012, la fond pe Becali, în dosarul schimburilor de terenuri cu MApN, facea parte si Lucia Rog, alături de Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol. Lucia Rog a decis astazi rejudecarea in dosarul Transferurilor, Ioan şi Victor Becali. Curat-murdar.

Vuieste feisbucul depre condamnarea lui Becali.
Pentru cei care au deschis televizoarele dupa 2000, informez ca adevarata stire e condamnarea lui Babiuc, multiplu ministru in anii ’90 si personaj care a facut multe jocuri in anii aceia.

Nimeni nu scrie ca ICCJ a dat rejudecare la dosarul în care procurorul Nelu Carpen, fostul prim de la Buftea, cere daune fabuloase la trei ziaristi. Trebuia sa ne facem impresari sau macar sefi de club :))) — cu Liliana Nastase şi Dorin Irimia.
Uite ce vă spuneam – știam de la Ionel Stoica – pe cel mai OK dintre procurorii numiți acum l-au trimis să alunge muștele din Cișmigiu, iar Licu, mai lunecos decât o bucată de seu, dar prieten cu toată nomenklatura care conduce România, a luat zona sensibilă.

Cum a fost trecut pe linie moartă Codruţ Olaru, fost şef DIICOT. El a ajuns să coordoneze procurorii de şedinţă din Ministerul Public, Secţia Parchetelor Militare şi cea de exploatare a tehnogiei informaţiei. Probabil cel mai competent dintre cei trei, Codruţ Olaru, a primit direcţiile cele mai puţin importante din Parchetul General. Cel de-al doilea adjunct, Bogdan Licu, martor în dosarul lui Sâmpetru- Bălan şi fără rechizitorii la activ, veşnic detaşat la CSM sau în Guvern, se ocupă de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. În fine, procurorul –general Tiberiu Niţu, şi el fără rechizitorii la activ, şi-a păstrat pentru el, printre altele, coordonarea DIICOT, DNA şi Compartimentul documentelor clasificate

Trei doamne s-au facut de ras azi: Corina Jijiie, Lucia Rog și Lavinia Lefterache. Prima e si sefa de sectie. Dosarul Transferurilor a fost o palarie prea mare pentru ele. Jijie are de ani buni decizia de pensionare in buzunar, poate pleca oricand din sistem. Celelalte judeca de putina vreme la suprema. Nu au vrut sa se lege la cap si au mimat judecata. Episodul de vineri seara de la ultimul termen a fost de prost gust. Au ramas in pronuntare dupa care anunta, la doua ore, ca amana decizia pentru luni. Verdictul se cunostea inca de atunci. Si-au batut joc pur si simplu.

Intamplarea si diversi sefi de publicatii m-au trimis sa relatez cativa ani din plenul Consiliului. La inceputuri, mare lucru nu se intampla in sedintele de multe ori prelungi si plicticoase. In vechiul CSM domnea armonia. Plamaditi din aluatul fostilor procurori si judecatori formati sub comunism, scoliti la vechea scoala de partid si, in cazul unora, parasutati in magistratura pe nebanuite cai oculte, in randul cel dintailor magistrati ai Romaniei dicta unanimitatea, dizidenta fiind privita drept o boala psihica. Atunci, ca si acum, reprezentantii societatii civile erau o gluma proasta.

Odata cu plecarea (prin usa din dos) din institutie a lui Dan Lupascu si a Lidiei Barbulescu, noul Consiliu promitea multe. Tinerii judecatori si procurori, trecuti prin INM si prin alte serii de examane dificile, oameni cu principii si cu bune intentii, nu pur si simplu ticalosi, cum erau unii dintre cei pe care i-au inlocuit, au dat semnalul unei schimbari de mentalitate a sistemului.

Disputele recente si deloc firesti din CSM au in spate orgoliul si invidia. Din perspectiva judecatorilor procurorii nu prea sunt magistrati, desi legea spune exact pe dos. Daca in scurta existenta post-revolutionara Consiliul a fost condus numai de judecatori, odata cu candidatura si alegerea unui procuror in functia de presedinte a produs o mini-revolta a judecatorilor. In acesta blestemata meserie in care gandul la pensie ( in cuantum de 80% din venitul brut pe ultima luna de activitate) intuneca si cele mai lucide constiinte, orgoliul si invidia fac ravagii. Procurorii sunt independenti dar judecatorii par a fi „si mai independenti”. Procurorii sunt acuzati zilnic ca fac dosare la comanda politica, judecatorii mult mai rar, desi numarul achitarilor este infim si cu totii sunt platiti din bugetul Ministerului Justitiei. Atata timp cat nu se face o distinctie legala intre judecatori si procurori, revoltatii pot pleca la culcare. Atata vreme cat un procuror poate deveni peste noapte judecator  (vezi cazul nefericitului Deliorga) nimeni nu este „vinovat” de alegerea lui Haileala sef al CSM.

In alta ordine de idei, daca spusele lui Cristi Danilet sunt adevarate, Costiniu Viorica ar fi trimis in timpul sedintei de alegere a noii conduceri a CSM mesaje cu menirea de a face presiune pe judecatori si inamovibilii din CSM s-au supus, este de-a dreptul penibil. In „vechiul” CSM Costiniu era luata peste picior pana si de Virgil Andreies, coleg de generatie, pe motiv ca, inventa si invoca in interventiile sale articole din Codul Penal. Individa tipa ca din gura de sarpe cand Macovei declara ca exista coruptie in justitie. In nici trei ani sotul sau era fotografiat rusinos cu catuse la maini si in duba Politiei,  retinut pentru coruptie. Desigur, nu se cuvine sa alegem un procuror in fruntea CSM, „ati innebunit, astia ar fi in stare sa ne retina pe toti”, parca ar trebui completat SMS-ul venerabilei judecatoare.

Cu jumatate din plen format din „oameni noi”, in urma cu doi ani CSM pornea la drum cu toate panzele sus. In scurt timp, diferente de viziune si de mentalitate la urma urmei si-au spus cuvantul. Horatiu Dumbrava si-a asumat preluarea conducerii. Judecator reformist, Dumbrava a pornit cu dreptul printr-o serie de decizii menite a transparentiza activitatea Consiliului. Tot atunci  a prins radacini ideea semnarii buletinelor de vot, lucru care-l scoatea din minti pe Bogdan Licu. In scurt timp Dumbrava devine tinta tandemului Haineala – Ghica (cea din urma fiind pupila lui Lupascu). Linistea s-a risipit odata cu constientizarea faptului ca, presedintele si vicepresedintele CSM au statut de demnitari. Pana la infiintarea birourilor personale a mai fost un pas. Consilierii, girofarul si soferii personali au completat statutul celor doi alesi ai Plenului. Paza SPP a venit ca o cireasa pe tortul privilegiilor. Basca informarile din partea SRI.

Dupa un mandat dus chinuit la capat, cu cateva interventii puctuale bine plasate intru independenta sistemului judiciar, Dumbrava a plecat facand loc tandemului Haineala – Ghica. Din motive care-mi scapa, la jumatatea mandatului, cele doua schimba radical directia, nu inainte de a pune cruce la o serie de initiative bune gandite in precedentul mandat. (Aici nu fac referire la noul ghid privind relatia intre mass-media si sistem, un regres din punctul meu de vedere).

Dorinta de continuitate in gestionarea problemelor sistemului poate fi invocata in acest moment, insa nu este suficienta. Pe de alta parte, proiectul lui Aron mi-a smuls un zambet numai la reamintirea dialogului dintre acesta si Daniela Panioglu. Semne bune nu are anul pentru CSM. Cu toate acestea le doresc membrilor sai sa treaca peste ambitiile paguboase si peste micimea orgoliilor. Din pacate sau din fericire,  justitia poarta intreaga responsabilitate a unui esec dar si a unui rasunator succes al Romaniei incercate de astazi. Daca cei dintai magistrati ai tarii isi consuma timpul si energia pe forumuri in incercarea de a gasi o explicatie rationala la ceea ce s-a intamplat saptamana trecuta la CSM, suntem pierduti. Daca peste cateva zile acest joc penibil ia sfarsit si se pun serios pe treaba, ramanem indatorati cu scoaterea palariei si multumirea pentru trasarea unui destin european.

O confesiune trista, sincera  si amarnic de adevarata.

Un comentariu anonim postat pe un site de justitie indoielnic a devenit axioma pentru sustinatorii televizati ai Aliantei Politice Penale (APP). Din intamplare (asa sa prespunem) un cititor infierbantat de stilul incendiar de a scrie a doi prea-supusi autori, a postat o minciuna cat casa, preluata fara doar si poate de invitatii de la „televiziunile de stiri maciuca”.

Potrivit sursei anonime, judecatoarea care l-ar fi arestat pe baronul de Arges ar fi fost candva procuror DNA. Inclusiv Victor Ponta, marele magistrat de pe langa „scoala de la Zambaccian” a afirmat in direct la TV grozavia. Intr-un final, vine CSM-ul si infirma toata povestea, biata femeie fiind de o viata judecatoare, nicidecum procuror. Draga Victoras, cu asa metoda, Rosca Stanescu n-ar fi rezistat 15 ani. Te credeam mai istet. M-am inselat.

Citesc cu interes declaratiile a trei magistrati de vaza in fata Comisiei de Munca din Camera Deputatilor cu referire la legea pensiilor. Potrivit Lidiei Barbulescu si a colegului de CSM Dan Lupascu, legea promovata de guvern ar fi anticonstitutionala, nu are avizul Consiliului si ar crea un blocaj in sistemul judiciar, adica, spus pe sleau, magistratii vor intra din nou intr-o greva ilegala.

Lidia Barbulescu a invocat doua directive europene care ar fi incalcate daca s-ar aplica legea propusa de Guvern. Aceeasi Barbulescu, in urma cu un an si jumatate s-a exprimat franc intr-o sedinta a CSM:  „Cei de la Comisia Europeana sa ne mai lase in pace. Ei sunt acolo, noi suntem aici, stim mai bine ce avem de facut”, cu referire la recomandarea de a publica motivarile instantelor pe internet, daca imi amintesc bine.

Cel de-al doilea sindicalist de vaza trimis de magistrati in Parlament, Dan Lupascu, ameninta voalat cu sute de mii de procese care vor fi judecate intre colegii magistrati pe marginea acestei legi.

Al treilea sindicalist al magistratilor, Liviu Dascalescu, a pus problema proaspetilor pensionati din sistem asa cum este domnia sa. Cea mai mare durere a nepotului de prim ministru comunist este ca un magistrat cu 30 de ani vechime (asa cum este domnia sa) ar primi o pensie micsorata de 5-6 ori, adica numai vreo 2500 lei.

A mai participat la discutie si Mona Pivniceru dar nu mai spun eu ce repeta ea de fiecare data: judecatorii trebuie sa fie independenti! Distinsa doamna este presedintele AMR, adica Asociatia Magistratilor din Romania. Niciodata nu a vorbit de independenta procurorilor, chiar daca si acestia sunt magistrati. Atata vreme cat nu dovedeste consecventa, imi permit sa o ignor.

Fata de cele enumerate, am 4 obiectii:

a) Cei trei soli ai magistratilor nu au de unde sa stie daca viitoarea lege va fi sau nu neconstitutionala. Pentru asta este nevoie de o sesizare a Curtii , sesizare care nu s-a facut avand in vedere ca vorbim de un proiect de lege.

b) Avizul CSM pentru o asemena lege nu este obligatoriu.

c) Daca tot vor sa aiba venituri si pensii la nivel european, ce-i impiedica pe distinsii magistrati sa profeseze ca judecatori sau procurori in Franta, Italia, Spania sau Grecia?

d) Cand mama dracului o schimba Basescu pe Lidia Barbulescu din functia de presedinte interimar al ICCJ, ca doar asa ne-a promis in campania electorala?

Sursa: NewsIn